Formidabil! Deci francezii au mai construit un al doilea "Turn Eiffel". Pentru ca, citind cu atentie cele de mai jos, asta e impresia pe care mi-a facut-o textul. Iata ce am citit:

"Pe fiecare piesa de metal ce compune turnul Eiffel scrie: made in Resita - Romania."

Asta trebuie sa se refere, in mod necesar, la un al doilea "turn". De ce? Iata motivele:

[1] Acest label care specifica ca un produs industrial este "made in ... orice tara" se bazeaza pe acel Merchandise Marks Act 1887 al Parlamentului britanic, si care label trebuia sa apara pe toate produsele industriale importate in UK si in Imperiu. Prin aceasta legislatorii insulari au crezut ca vor sublinia calitatea deosebita a produselor nationale. Au gresit, deoarece produse continentale, mai ales cele Made in Germany, le-au cauzat destule dureri de cap. De altfel, pana dupa primul razboi mondial, nici un altfel de export "continental" n-a fost vandut in afara UK (care n-a importat otel!) ca made in ..., ori unde. Dar mai este si un al

[2]-lea motiv. Primul turn Eiffel a fost construit intre anii 1887-1889 cand Resita, Doamne, Doamne, nu a facut parte din Romania. Resita a devenit Romania (slava Domnului!) numai dupa 1918. Deci e vorba de un al doile turn Eiffel. - Web-ul misuna cu variate repetitii ale acestui text la care un cititor fericit mai adauga fraza "... pe unele nituri fiind stantat 'Resita Romania'". Nu incape indoiala ca e vorba de un al doilea turn.

Dar chiar daca primul turn ar fi folosit ceva otel importat de la Resita, si chiar daca label-ul ar fi fost pe el (de unde le-ar fi venit idea?), atunci acesta ar fi fost made in ... nu, nu nu! (Ma intreb de ce documentele oficiale ale epocii nu se lauda cu otelul vandut pentru "turn"? Un amplu studiu al industriei banatene, acoperind perioada 1867-1895, este Monographischer Bericht der Temesvarer Handels- und und Gewerbekammer uber die wirtschaftliche Verhaltnisse des Kammerbezirks, care include si Resita, 1896. Daca veniti la Montreal am sa vorbesc cu oamenii mei de la McGill Library ca sa v-o arate.) Si apoi ce are Panculescu cu Resita?

Contactul Eiffel-Panculescu a existat. Dar acesta se referea la primul turn al carui plan a fost deja elaborat, in linii mari, cand cei doi s-au intalnit. E foarte probabil ca unele contributii ale lui Panculescu sa fi fost aplicate in cursul procesului de constructii. Atat, si nimic mai mult. De altfel istoricul care v-a trimis materialul, omite complet aspectul ingineresc al problemei.
              Tibi Schatteles
back to HOME page
made in Resita Pe fiecare piesa de metal de pe turnul Eiffel scrie: "Made in Resita - Romania" - de la Fredi Eichel
Herta Müller - Discursul cu ocazia decernarii Premiului Nobel la Stockholm
Discursul D-nei HERTA  MULLER la festivitatea decernarii premiului Nobel

Tipa mi se pare morbida, traind in halucinatiile unei imaginatii hilarii si ascutite, de unde si exagerarile de necrezut ca fiind reale, pt unul ca mine, tot" minoritate nationala" , apartinind aceleasi perioade. Poate daca era vorba de anii '50 puteam cumva sa inghit povestile de acest gen, sfirsitul anilor '60, si in anii '70 pur si simplu nu mi se pare verosimil (poate exceptind scenele cu Securitatea). Sau mai stii ?
Iar in ceea ce priveste pe "fiul bunicilor", oare asta nu-i "scumpul unchi",... sau mai stii... tatal !!! Asta-i sacrificat pentru "efecte literare speciale", sau chiar ar fi privit cu dispret ? Inca o intrebare fara raspuns...
Robi

.......................................................

Ai dreptate Robi ca ideile Hertei sunt adesea intortochiate, iar stilul al dracului de dificil, insa "le style est l'homme meme", ce poti sa faci. Dar dupa ce am citit una din cartile ei (The Appointment, 1997), cred ca pot sa inteleg de ce i s-a acordat premiul  -  it makes sense!
Mi se pare logic ca securitatea sa fi incercat s-o convinga sa devina "turnatoare", dat fiind ca ea se alaturase unui cerc de scriitori germani problematici inca in timpul studiilor universitare, adica inainte de serviciul ei ca traducatoare la aceea fabrica.
Biografia Hertei e de-acum bine cunoscuta si documentata, asa ca nu cred ca ea sa fi incercat sa falsifice fapte fundamentale. Tatal ei se inrolase voluntar in Wehrmacht, exact ca si unchiul, insa n-a murit pe front si s-a intors viu din razboi. Deci nu prea avea pentru ce sa produca "efecte speciale".
Alon
P.S. Iti trimit aici si scrisoarea relevanta a unui prieten din Romania:

Draga Bandi,
Deoarece vad ca te intereseaza aceasta persoana te rog sa introduci in Google 
www.adevarul.ro si vei putea citi in ziar la capitolul international cateve articole despre ea .Eu gasesc ca sunt interesante poti sa te convingi singur.
Eu am citit romanul Hertztier ( e un cuvant compus de ea si e format din Hertz = inima si Tier =animal ) si am gasit unele pasage pe care le-am trait si eu, ca de exemplu interogatoriu la securitate cu plimbarea in pivnita prin fata celulelor, la ora 10 seara dupa ce inceputul a fost la 10 dimineata. Doina nici nu stia unde sunt a gasit doar masina in fata securitatii. Persecutii, abuzuri de tot felul ,ascultarea convorbirilor telefonice perchezitii incercate etc.
Faptul ca si dupa "revolutie" securistii au ramas pe aceleas functii e cunoscut. Ofiterul nostru de securitate care raspundea de intreprinderea noastra Electrobanat,de Electromoror si altele si care a facut foarte mult rau a devenit seful serviciului de informatii pe judetul Timis o noua securitate. Comandantul securitatii pe judet a devenit director comercial la cea mai mare retea de magazine MALL care s-a construit pe locul unde a fost antena de emisie radio.
Acum citesc romanul Si atunci a fost deja vulpea vanator si pot sa-ti spun ca-mi place. E drept ca trebue sa te obisnuiesti cu stilul ei, fraze scurte,propozitiuni scurte dar cu o descriere foarte exacta a evenimentului, personajelor sau ale cadrului.
Astept sa-mi relatezi parerea ta si nu uita sa citesti ziarul de mai sus, vei intelege unele lucruri mai bine.
Te las  urandu-ti tie si familiei tale numai bine.
Cu drag
L
Expozitia despre Alexandru cel Mare (Iskander) din Mannheim - de la Julia Kakucs
Alexandru cel Mare si evreii

Copil fiind am auzit ca Alexandru cel Mare a fost bun pentru evrei si de aceea sunt multi baieti evrei care ii poarta numele. Faptul istoric este ca Alexandru cel Mare (356-323 i.e.n.) a avut o influenta enorma asupra evolutiei iudasimului, prin introducerea culturii eleniste in Orientul Mijlociu. Conflictul intre aceasta cultura si monoteismul iudaic si-a gasit expresia si solutia in revolta Macabeilor
Relatarea istoricului Josephus Flavius despre intalnirea imparatului cu Marele Preot in Jerusalim, precum si povestirile din Talmud sunt versiuni idealizate, wishful thinking, ale acestui episod. Cuceritorul orientului s-ar fi inclinat in fata Marelui Preot si ar fi avut o viziune a Dumnezeului evreilor. A fost intelegator si clement fata de poporul evreu. Sigur este ca a devenit primul si unul din putinii ne-evrei care a castigat o statura legendara in mitologia evreiasca, ca binefacatorul si protectorul evreilor.
Getta
The Hanukkah Story by David Brooks (NYT)
Quotes from the article : "Nowadays, historians look at the conflict more in terms of a civil war than a revolt."
"In redefining Chanukah, each generation considers anew the questions of assimilation and ethnic identity, the tension between Judaism as a religion and the Jewish people as a nation" …

In the first centuries of the common era ….. scholars of the Babylonian Talmud focused ….. on the miracle of the menorah oil, emphasizing the divine element of the story over the military victory of the Maccabees.

Then, in the late 19th century, the Zionist movement revived the cult of the Maccabees. The story of Chanukah, which evokes images of warrior Jews fighting for independence, mirrored their own ambitions, and many early Zionists considered the holiday more important than Sukkot or Rosh Hashanah.
Whichever way one sees the Maccabees, it is hard to imagine what the Jewish people would have been like without them, or whether they would have survived at all …     Yossi Alpern
Heroes or rabble-rousers? The real story of the Maccabees
Dintr-un articol aparut in Haaretz am aflat cu surprindere ca articolul lui David Brooks din New York Times a declansat reactii emotionale puternice.

Brooks arata ca revolta Macabeilor a avut loc intr-o perioada cand evreii erau dezbinati, o parte fiind partizanii traditiei si ai cultului, cealalta pe calea asimilarii, adoptand cultura elenista.
In 167 i.e.n. Antiochus IV Epiphanes, conducatorul Imperiului Seleucizilor a introdus legi restrictive prin care intentiona sa elimine monoteismul iudaic si sa constranga astfel evreii recalcitranti sa se asimileze. Traditionalistii, Macabeii, s-au rasculat impotriva Seleucizilor, dar si impotriva evreilor asimilanti.  Se relateaza acte groaznice de violenta  : prima victima a rascoalei a fost un evreu care aducea jertfa
la divinitati pagane, s-au efectuat circumcizii fortate. A fost deci o revolta, dar si un razboi civil, necesar pentru conservarea identitatii si intemeierea unui stat.

Brooks conclude ca nu exista victorie fara pata.

Se pune intrebarea daca este permisa discutia despre un mit fondator. Il scuturi si il clatini, pana crapa fundamentul si se prabuseste toata constructia ? Pe de alta parte, putem ignora adevarul ?

Hanukkah isi are radacinile cu mai bine de 2000 de ani in urma. Semnificatia ei a evoluat in cursul secolelor si sarbatoarea pastreaza o conotatie  diferita pentru diferite grupuri. Ea poate fi interpretata ca un mit nationalist fondator, sau ca o sarbatoare religioasa cu sens mistic, sau  ca o sarbatorire a supravietuirii poporului evreu. Pe plan universal ea reprezinta triumful luminii si al sperantei. In ce priveste istoria ei, vom  trai cu aceasta realitate, fara ca ea sa umbreasca bucuria sarbatorii de Hanukkah.       Getta Neumann
Comparing 'fanatic' Maccabees to modern 'Jewish hard-core'
HANUKKAH: ISTORIE, LEGENDA si TRADITIE -  de Lucian HERSCOVICI