Moshe Idel la Timisoara
Cand Moshe Idel vorbeste, te face sa participi cu el impreuna la o aventura : fatete obscure ale lumii se ilumineaza, parti disparate se combina intr-un intreg, idei de neclintit sunt date peste cap. Eruditia si memoria lui fenomenala nu formeaza decat baza pentru opera lui de cercetare. Imboldul de a pune semn de intrebare in dreptul opiniilor unanim acceptate, placerea de a contesta si investiga, bucuria de a asocia, descoperi, patrunde sensul, ii confera acest ceva special care distinge o personalitate de exceptie.
Nascut in 1947 la Targu Neamt, emigreaza la varsta de 16 ani in Israel. Din anii 1980 devine cunoscut in Statele Unite si o somitate internationala. Moshe Idel este profesor la Universitatea Ebraica din Ierusalim, autor al numeroase carti, multe traduse in limba romana, laureat al premiului Israel si distins cu premii prestigioase, invitat la cele mai prestigioase unversitati din lume, elogiat la Harvard si Yale, de Elie Wiesel si Umberto Eco.
In anul acesta in iunie, la invitatia profesorului Dr Victor Neumann, a fost la Timisoara, unde la Sinagoga din cetate, a evocat personalitatea si opera timisoreanului Ezra Fleischer, iar la Universitatea de Vest din Timisoara a tinut o prelegere despre Hasidism si Isihasm.
Cand Moshe Idel vorbeste, te face sa participi cu el impreuna la o aventura : fatete obscure ale lumii se ilumineaza, parti disparate se combina intr-un intreg, idei de neclintit sunt date peste cap. Eruditia si memoria lui fenomenala nu formeaza decat baza pentru opera lui de cercetare. Imboldul de a pune semn de intrebare in dreptul opiniilor unanim acceptate, placerea de a contesta si investiga, bucuria de a asocia, descoperi, patrunde sensul, ii confera acest ceva special care distinge o personalitate de exceptie.
Nascut in 1947 la Targu Neamt, emigreaza la varsta de 16 ani in Israel. Din anii 1980 devine cunoscut in Statele Unite si o somitate internationala. Moshe Idel este profesor la Universitatea Ebraica din Ierusalim, autor al numeroase carti, multe traduse in limba romana, laureat al premiului Israel si distins cu premii prestigioase, invitat la cele mai prestigioase unversitati din lume, elogiat la Harvard si Yale, de Elie Wiesel si Umberto Eco.
In anul acesta in iunie, la invitatia profesorului Dr Victor Neumann, a fost la Timisoara, unde la Sinagoga din cetate, a evocat personalitatea si opera timisoreanului Ezra Fleischer, iar la Universitatea de Vest din Timisoara a tinut o prelegere despre Hasidism si Isihasm.
Iudaismul hasidic sau hasidismul este un curent mistic din secolul al XVIII-lea, fondat de Baal Shem Tov, concomitent cu raspandirea neo-Isihasmului in Carpati, o doctrina in traditia ortodoxa, potrivit careia rugaciunea este o modalitate de cunoastere a lui Dumnezeu « cu inima ». In afara de coincidenta temporala, o serie de alte elemente sunt comune celor doua curente, ba chiar unul a influentat decisiv pe celalalt, arata Moshe Idel.
Baal Shem Tov a trait in regiunea Carpatilor, in Valahia (care nu este regiunea in jurul Bucurestiului, cum credeam cu totii din amfiteatru, ci Moldova!), deci in locuri unde au activat si calugarii isihasti. La Piatra Neamt exista o sinagoga atribuita lui. Dupa ce s-a insurat, s-a retras si izolat pentru a medita, ceea ce e un fenomen extrem de rar in traditia iudaica, dar obisnuit in crestinism. Dupa aceasta perioada a plecat in Ucraina, unde si-a dezvoltat doctrina si a atras discipoli.
Si in privinta continutului, hasidismul si isihasmul au afinitati: rugaciunea in hasidism castiga o importanta primordiala, inlocuind studiul, diferentindu-se astfel de iudaismul rabinic, unde primeaza studiul. Devenind usor accesibil, hasidismul a cunoscut un succes enorm. Alt element nou este ca se impune figura « tsadikului », omul drept, care ghideaza si instruieste, aidoma staretului, conducatorul unei colectivitati monacale.
In acele vremuri cand evreii traiau in simbioza cu populatia crestina, cand granitele nu erau asa cum le cunoastem noi, cand ideile migrau cu usurinta cu toate ca nu existau tehnici moderne de comunicatie, devine evident, ne convinge Moshe Idel, ca idei si practici isihaste au fost integrate de Baal Shem Tov, fondatorul Hasidismului, si au devenit componente ale acestei ramuri a iudaismului. Surprinzator, nu-i asa ?
Cei care am ascultat pe Moshe Idel in Aula Magna a Universitatii din Timisoara, am fost incantati de abordarea indrazneata, neconventionala a acestui mare savant, de capacitatea lui de a deschide noi perspective.
Getta Neumann
Baal Shem Tov a trait in regiunea Carpatilor, in Valahia (care nu este regiunea in jurul Bucurestiului, cum credeam cu totii din amfiteatru, ci Moldova!), deci in locuri unde au activat si calugarii isihasti. La Piatra Neamt exista o sinagoga atribuita lui. Dupa ce s-a insurat, s-a retras si izolat pentru a medita, ceea ce e un fenomen extrem de rar in traditia iudaica, dar obisnuit in crestinism. Dupa aceasta perioada a plecat in Ucraina, unde si-a dezvoltat doctrina si a atras discipoli.
Si in privinta continutului, hasidismul si isihasmul au afinitati: rugaciunea in hasidism castiga o importanta primordiala, inlocuind studiul, diferentindu-se astfel de iudaismul rabinic, unde primeaza studiul. Devenind usor accesibil, hasidismul a cunoscut un succes enorm. Alt element nou este ca se impune figura « tsadikului », omul drept, care ghideaza si instruieste, aidoma staretului, conducatorul unei colectivitati monacale.
In acele vremuri cand evreii traiau in simbioza cu populatia crestina, cand granitele nu erau asa cum le cunoastem noi, cand ideile migrau cu usurinta cu toate ca nu existau tehnici moderne de comunicatie, devine evident, ne convinge Moshe Idel, ca idei si practici isihaste au fost integrate de Baal Shem Tov, fondatorul Hasidismului, si au devenit componente ale acestei ramuri a iudaismului. Surprinzator, nu-i asa ?
Cei care am ascultat pe Moshe Idel in Aula Magna a Universitatii din Timisoara, am fost incantati de abordarea indrazneata, neconventionala a acestui mare savant, de capacitatea lui de a deschide noi perspective.
Getta Neumann