Matei Gal
    Sunt un fost ziarist si autor ocazional de volume de amintiri. Cu Géza Kornis am fost impreunä la Vapniarca, apoi la Râbnita, am  supravietuit masacrul din martie 1944, träiri care au constituit si constituie in
continuare o  puternicä amprentä si care s-au concretizat si in douä volume ale mele; "Masacrul" editat in 1956 si "Eclipsa" din 1997, volume traduse si editate si in maghiarä si germanä. Vechea mea cunostintä Anavi, cu care am fost in 1934 impreunä intro tabärä de tineri sionisti, apoi mi-a fost profesor la Liceul Israelit din Timisoara,rimit din partea mea originalul si traducerera maghiarä a "Eclipsei".
    Noul meu volum "Tainica märetie a sperantei" porneste  din Timisoara, din liceul sus amintit de unde am pornit, eu si prietenul meu Alfred Pollak  spre "viitor". El  a emigrat in 1939 spre Palestina si a cäzut in räzboiul de Independentä al Israelului. Ne-a läsat un "Jurnal" care  constituie una dintre bazele volumului.  Cred cä am realizat o  sintezä  a soartei evreiesti din deceniul 1938-1948 când in ciuda  Holocaustului evreimea  a fost învingätoare nu numai prin supravietuire, dar in special prin realizarea Israelului. Cred cä in valul  actual de antisemitism are un pronuntat accent de actualitate.    Matei Gal
Gina Sebastian Alcalay; despre volumul
“”Tainica märetie a sperantei”  de Matei Gal  -- Minimum /Aprilie 2008

“Matei Gal, fostul meu coleg de redactie de pe vremuri la Agerpres, este autorul unei prime cärti remarcabile, “Eclipsa” -îmbinare între jurnal sau mai degrabä autobiografie, si operä de documentarist, înglobând în aria sa tragediile celor douä mari flagele ale timpului nostru,  Holocaustul împotriva evreilor si teroarea comunistä îndreptatä împotriva tuturor, înclusiv a propriilor aderenti.
Aproximativ aceeasi structurä este mentinutä si în romanul-anchetä cu titlul de mai sus, numai cä filele de jurnal si autobiografie apartin celui mai bun prieten din adolescentä al autorului,un tânär sionist  mort ca un  erou în räzboiul de independentä al Israelului;  în timp ce epoca descrisä din unghiul de vedere al evreilor români este cea care, începutä în anii celui de al doilea räzboi mondial si trecutä prin nesfârsite bäi de sânge si suferintä indicibile ale Holocaustului, se încheie, dupä noi confruntäri în jocul cu moartea - de astä datä  dintre evrei si arabi -prin crearea Statului Israel.
Fred, prietenul autorului, era un tânär inteligent si destul de cultivat pentru vârsta lui,dar soväelnic din fire si oscilant în privinta telurilor lui de viitor. El emigreazä mai întâi în Palestina, nu pare a gäsi aici ceea ce  sperase,se înscrie în Legiunea Sträinä pentru a scäpa de arestarea cu care se “cäptusise” din cauza trecerii frauduloase a frontierei spre Franta, se cäleste în greutätile unei experiente militare care nu duce nicäieri, pânä când, odatä eliberat, se regäseste în tara strämosilor în momente cruciale pentru aceasta. Este spre sfârsitul räzboiului mondial, când fumul gros al crematoriilor ajungeau pânä la Palestina mandatarä,locuitä de cca. 600.000  evrei, când, pe de altä parte, provocärile si confruntärile violente dintere evrei si arabi, erau din ce în ce mai dese (cum am putut vedea si din excelentul roman autobiografic al lui Amos Oz “Dragoste si tenebre”), iar ideea statului Israel independent plutea în aer, în paralel cu negocierile Agentiei Evreiesti cu guvernul britanic si activitätile febrile ale unor organizatii evreiesti nou create. Despre toate acestea cartea ne vorbeste cu ochii mintii si sufletului lui Fred, dar, cum spuneam, nu numai. Desi se cam säturase de militärie si râvnea la o carierä fie stiintificä, fie literarä în tara visurilor  lui  de acasä, tânärul se lasä convins de un camarad sionist asupra necesitätii absolute de a participa cu puterile sale, înainte de orice altä actiune comunä prentru crearea statului, la înfrângerea definitivä al nazismului, în lipsa cäreia soarta evreimii din toatä lumea ar fi pecetluitä.
Fred se inscrie in Brigada evreiascä, creatä spre sfârsitul anului 1944, ia parte activä la lupte, resimte , in zigzagul evenimentelor care-i poartä pe membrii brigäzii  - ca parte componentä a  armatelor britanicä  si americanä --  prin diferite zone ocupate din Italia si  Germania, entuziasmul si sentimentul de triumf (amestecat la unii cu dorinta de räzbunare)  pentru înfrângerea nazistilor care provocaserä poporului evreu atâtea suferinte; descoperä uluiala arogantä al nemtilor cä undeva în Italia fuseserä nevoiti sä se predea reprezentantilor celor mai dispretuite si maltratate victime ale lor; evreii, care cereau acum socotealä cu arma în mânä pentru nedreptätile suferite, pentru genocid. Fred considerä, ca si camarazii säi, cä “soarta Palestinei se va decide pe câmpul de bätälie” si tot acolo “ se vor legitima nädejdile legate de statul independent evreu”.
Brigada a fost caracterizatä de comandantul säu britanic, generalul Benjamin, drept “prima unitate de luptä evreiascä legalä de la înfrângerea Iudeii de cätre armatele romane”. Sfidând moartea, ea s-a bätut cu vitejie, cäpätând o notorietate internationalä. Afläm de asemenea din paginile cärtii informatii deosebit  de ineresante despre celelalte  misiuni importante pe care si le-a asumat cu devotiune brigada ; îmbunätätirea situatiei locale al supravietuitorilor Holocaustului întâlniti în cale, colaborarea cu organizatiile evreiesti din viitorul stat Israel; anume create pentru salvarea coreligionarilor  (“Nakam” si “Briha”) si facilitarea emigrärilor în Palestina mandatarä; räspândirea în lume a stiirilor despre ororile din lagärele de concentrare vizitate  (ca de pildä Mauthausen unde fuseserä detinuti 200.000 de evrei, dar si multe altele mai putin cunoscute) ; si, misiune nu mai putin importantä, culegerea de informatii despre cei mai cruzi criminali de räzboi nemti (în vederea prinderii lor), in conditii in care luau amploare actiunile lor subterane de deghizare, punerea la adäpost si refugíere cu complicitatea diferitelor institutii si organizatii locale, inclusiv biserica catolicä.
Partea finalä a cärtii  descrie atmosfera încordatä din Eretz Israel, värsärile de sânge si atacurile la care au fost supusi evreii din partea arabilor, superiori ca numär, dar mai ales luptele organizatiilor evreiesti, în primul rând al Haganalei, în plan militar si diplomatic, pânä la declararea Statului, urmatä de räzboiul de independentä. In acest räzboi a cäzut Fred, prietenul lui Matei Gal, dând dovadä de un  curaj exceptional.
Este meritul autorului cä,mergând  pe urmele lui Fred, ale näzuintelor si faptelor sale, a reusit sä desfäsoare în fata cititorului, cu o impresionantä stiintä a folosirii amänuntelor inedite, istorice si umane (bazate, cred, pe o vastä  muncä  de documentare si cercetare a arhivelor integrând însemnärile tânärului combatant evreu) , o lucrare pe cât de captivantä, pe atât de instructivä despre partea cea mai însângeratä a luptei dintre bine si räu a secolului XX.”
MATEI GAL
http://www.anticariat.net/autor/33098/Matei-Gal
http://www.librariaeminescu.ro/autor/20128/Matei-Gal
Back to HOME Page
Biografie si istorie   de  Carol Isac   (Din „Jurnalul säptämânal“-Israel 10.04.2008)

Tainica märetie a sperantei“ de Matei Gal  (Hasefer 2007) este un roman documentar în care aceste douä elemente îsi disputä întîietatea,izbutind sä fie la fel de pregnante.Preluînd datele personale si amänuntele periplului bogat în evenimente ale unui prieten,cäzut în räzboiul pentru independentä,autorul recompune o existentä aflatä sub semnul nelinistii si nesigurantei, în cäutarea unei solutii care sä corespundä convingeriii sale cä numai sionismul poate da un räspuns  clar si definitiv eternei “probleme” evreiesti.
Este o perioadä crucialä a istoriei moderne a poporului evreu; se cocea,la foc märunt, posibilitatea întemeierii statului säu independent.Lagärele de exterminare abia fuseserä eliberate,amintirea tragediei era proaspätä.
Eroul romanului devine unul dintre combatantii Legiunii Sträine,care  continuä lupta  pentru o Franta Liberä dupä înfrângerea ei de cätre nazisti si semnarea umilitorului armistitiu de la Versailles. Momentul  este ales de biograful tînärului personaj pentru o incursiune amänuntitä în trecutul acestuia ca räspuns la întrebarea; ce l-a determinat sä se înroleze în aceasta legendarä armatä ?
O “cronicä de familie” înspiratä din însemnärile intime descifreazä etapä cu etapä,misterul acestei decizii; era urmarea cäutärii unui punct de sprijin în aventura existentei,pe atunci mai tulbure si mai primejdioasä ca oricând.
Dupä înfrângerea nazistilor în Africa,tânärul revine în Palestina.Era momentul în care se fäceau pregätiri pentru înfiintarea Brigäzii evreiesti,care avea sä continue traditia Legiunii evreiesti participantä activä la eliberarea Palestinei de sub stäpînirea otomanä. Matei Gal, evocä aspecte mai putin cunoscute ale constituirii Brigäzii si ale participärii ei la räzboiul împotriva Germaniei pe fronturile din Europa.Conflictul se apropia de sfîrsit;trupele germane si ale aliatilor erau în derutä,Italia, România,Ungaria päräsiserä alianta cu Hitler.Totusi se duceau bätälii crîncene peste tot.Nazistii îsi vindeau foarte scump pielea si nu încetau sä spere în existenta unei arme-minune tinutä încä în secret,dar care va schimba fulgerätor cursul evenimentelor.Brigada evreiascä participä la cele mai grele lupte.
Înaintînd,combatantii ei au ajuns si la Mauthausen unde a functionat unul din primele lagäre naziste de exterminare.Contactul cu aceasta realitate concretä a Holocaustului a fost zguduitor.Au väzut camerele de gazare, i-au întîlnit si pe putinii supravietuitori; “oameni scheletici,palizi,umbre ale propriei lor fiinte...Priveau vräjiti stelele în sase colturi care înpodobeau aripíle masinilor,însemnul regelui David”. Cineva a prezentat prima armatä evreiascä din istoria modernä a Israelului,dar räspunsul  a fost o mustrare; “Unde ati fost pînä acum ?”. Primii prizonieri germani capturati de Brigadä erau socati cä sunt escortati tocmai de evrei, pe care aveaua misiunea sä-i extermine.Când îsi reveneau,fiind nevoiti sä accepte realitatea, se lamentau jurîndu-se cä nu sînt din S.S. si cä n-au fäcut niciodatä räu evreilor. Dar furia împotriva lor a determinat pe comandantul Brigäzii sä emitä un ordin de zi prin care toti prizonierii sä fie tratati în mod egal conform conventiilor internationale.
Matei Gal nu a inventat decât “douä-trei procente din aceasta carte verificatä prin foile de jurnal,cronica de räzboi si diverse alte documente” se mentioneazä în prezentarea editorialä fäcutä volumului.Dar împreunä cu constiinciozitatea relatärii faptului autentic afläm, în paginele acesteia,un talent real de prozator,care prelucreazä cu abilitate,fiecare amänunt transferîndu-i în planul epopeii nationale evreiesti.Dupä räzboi,aceasta avea sä continue în bätälia,nu mai putin sîngeroasä ,pentru supravietuire.Un alt conflict care continuä si asitäzi.
Stilul sobru ,în principiu detasat dar cu acolade care cheamä în prim plan semnificatii profunde si atmosfera de asteptare a marilor înfäptuiri face ca lectura cärtii sä fie un prilej de evocare a istoriei si de sublimä întelegere a prezentului. Cei care în 1940 mai erau  încä acsä, în România,chinuiti de teroarea antisemitä „complet izolati...priviti de cunoscutii neevrei cu groazä si mirare (încä mai träiti ?“, vor citi romanul cu sentimentul cä îsi parcurg propria biografie.Chiar dacä nu e identicä cu a personajului lui Matei Gal,dar cu certitudine cä au multe în comun cu ea. 
Revista „ Cultura „- Nr. 26 din 3 Iulie 2008.
   Publicatä de  Fundatia Culturalä Românä. Redactor sef ; Augustin Buzura
   Bucuresti. ---   www.revistacultura.ro

Edgar REICHMANN

Viata si destinul lui Alfred Pollak.

Una dintre cele mai statornice si înrädäcinate prejudecäti antisemite îi atribuie evreului figura unui profitor temätor chiar si de umbra lui.Acest poncif,mostenit de generatii,se exprímä prin sintagma imbecilä „la cástig înainte,la räzboi înapoi“. De la celebrul colonel Brociner evidentiat la Grivita (räzboioul de neatârnare) si nemuritoarea nuvelä a lui Rebreanu, „Itic  Strul, desertor“,nenumärati au fost scriiitorii si cärturarii care au infirmat aceasta legendä färä temei. Iatä cä si azitäzi scriitorul de limba maghiarä Matei Gal si eroul säu, Alfred Pollak (Fred penrtru amici),destructureazä cu talent si cu mânie acest cliseu (care,uneori,mai dureazä si în vremea noasträ) al evreului incapabil sä reziste adversitätilor. In cartea d-lui Gal,naratorul urmäreste itinerarul initiatic al lui Fred,bänätean näscut în 1919,odraslä a unei familii „mic burgheze“, pânä la disparitia acestuia pe un câmp de bätälie din Orientul Mijliociu. Märturie istoricä sau roman de formatie ?

La sfârsitul anului 1947, Natiunile Unite adoptä rezolutia 181,care prevede crearea unui stat evreiesc,aläturi de unul arab pe teritoriul Palestinei, supus pe  vremea aceia,unui mandat britanic încä dela Primul Räuzboi Mondial.Odatä cu retragerea autoritätilor engleze impuse de ONU,autoritätile care împiedicau intrarea supravietuitorilor evrei din Europa,cinci state arabe, Egipt,Irak, Libia. Siria si Transiordania, se näpustesc asupra noului stat evreiesc.Doar 30.000 de soldati   si 4000 de voluntari veniti din Europa si Statele Unite se împotrivesc agresorilor,care vor fi respinsi dupä opt luni,cu toatä superioritatea lor numericä. Astfel statul Israel îsi afirmä legitimitatea, dincole de  cea conferitä de Natiunile Unite,chiar pe câmpurile de luptä ale primului räzboi dintre arabi si evrei (1948-1949). Acesta este fundamentul destinului si al existentei lui Alfred Pollak.

Ceea ce  depäseste valoarea istoricä si documentarä a biografiei consacrate de Matei Gal celui mai bun prieten al säu,Fred Pollak,rämâne färä îndoialä, inteligenta consructiei unui text fluid,inspirat,tradus cu mäiestrie de Veronica Bârlädeanu  si Alexandru Sârbu,dar si analiza psihologicä a unui personagiu complex în cäutarea unei identitäti,la început incerte,dar pânä la urmä,afirmate la modul tragic. Astfel afläm cu sufletul la gurä itinerariul acestui evreu român de limba maghiarä,plecat  de la poalele Carpatilor pânä în Galilea,unde o brigadä israelianä abia formatä,se opune armatelor siriene pornite sä lichideze tânära asezare a supravietuitorilor din Europa ocupatä de nazisti.
Evreu ? Român ? Ungur ? acestea sunt întrebäríle ce îl tortureazä pe Fred,care îsi päräseste tara de bastinä în preajma celui de-Al Doilea Räzboi Mondial. Ele continuä sä-l främânte în Palestina sub mandat britanic, apoi în Legiunea Sträinä francezä  care va deveni patria  lui provizorie,apoi sub soarele de plumb al Saharei, unde descoperä sentimentul de solidaritate care îl leagä de camarazii säi,de“drojdia omenirii“,asa cum o numea  Arthur Koestler la începutul anilor `40 pe refugiatii din Spania franchistä,rusi albi anticomunisti,austrieci,nemti,italieni izgoniti de feluirite dictaturi,în sfarsit,fel de fel de marginali europeni si americani care preferä sälbäticia continentului negru atrocitätilor care au loc in lumea zisä “civilizatä“. Alfred Pollak päräseste Legiunea Sträinä. Räzboiul se apropie de sfârsit, o brigadä evreiascä este formatä în sânul fortelor aliate cu misiunea de a participa la izgonirea armatei germane si italiene din Africa de Nord  si mai apoi  de a contribui la eliberarea Europei. Alfred Pollak se aläturä acestei brigäzi,participä la debarcarea în Sicilia,ajunge în nordul Italiei,unde  descoperä färädelegile comise  în lagärele de exterminare din Austria,Germania si Polonia datoritä supravietuitorilor masati în alte lagäre, de „ persoane deplasate“ de astä datä. Toti näzuesc la o nouä viatä în hotarele unei încä improbabile täri evreiesti.

Fred se angajeazä în lupta pentru eliberarea acestor oropsiti „persoane deplasate“ si trimiterea lor clandestinä în Palestina,încä  semi-colonie englezä.Autoritätile britanice se împotrivesc cu ferocitate debarcärii refugiatilor europeni.Odatä cu proclamarea statului evreiesc ( a saizecea aniversare are loc în aceasta primävarä),räzboiul continuä cu statele arabe.În aceste circumstante,Alfred Pollak, devenit comandant,moare pe frontul sirian legitimându-si astfel calitatea de cetätean israelian.Articulat în jurul jurnalului redactat de Fred si ale comentariilor acestor însemnäri de cätre Matei Gal,itinirariul initiatic rämâne exemplar pentru întâlnirea între individ si destinul säu,întâlnire care participä la afirmarea identitätii regäsite dupä douä mii de ani.
Revista :“ P L U M B „ ----  BACÄU.
Matei GAL ; „TAINICA MÄRETIE A SPERANTEI“

De CALISTRAT   COSTIN

O carte tulburätoare,impresionantä,tälmäcitä din limba maghiarä de o eminentä traducätoare -Veronica Bârlädeanu (în colaborare cu Dumitru Sârbu), carte recomandatä de autor drept un „roman documentarr“, märturie,martor în marele proces al umanitätii pentru condamnarea (sau...iertarea) erorilor unui trecut monstruos (sau...omenesc?) când au sfârsit-o în lagärele mortii milioane de oameni pentru vina de a  se fi näscut evrei si nu nemti !. Tema e veche si am sentimentul ca-si mentine trista actualitate si durerosul interes cât va mai fi viatä pe pämânt.Dar scrierea lui Matei Gal este mai mult decât atât ! TAINICA MÄRETIA A SPERANTEI este si  biografia unui tânär  (Pollak Alfred,1919-1948),personaj real,originar din Medias,România,care, înfruntând vicisitudinile istoriei, a pus umärul la întemeierea „proaspätului stat israelian“ dupä cea de a doua conflagratie mondialä,si care „a  murit eroic în luptä“. Autorul „romanului documentar“  isi orânduieste (partial) trama epicä pe räsfoirea postumä a jurnalului celui care i-a fost prieten drag. Asistäm astfel la peregrinarea,pribegia eroului prin bazinul Mediteranei (Franta Algeria,Israel) - cale asprä a unei dure initieri- in anii turbatei desläntuiri a fiarei fasciste. Adolescentul si apoi tânärul Fred,în notatiile sale jurnaliere (din päcate nu prea multe si nici sistematice-  lasä sä se inteleagä autorul), cautä sä pätrundä  senzurile confuze ale celor ce se întâmplä cu lumea  în care i-a fost dat sä exíste (si sä moarä infiorätor de tânär !).  Matei Gal duce mai departe gândurile celui care a fost Alfred Pollak,si creeazä pagini memorabile de istorie träitä,läsând mesaje  de o senzationalä actualitate !. Un text plin de  întelesuri,de idealuri,o veritabilä carte de invätäturä pentru toti cei care au citit istoria din false tratate ! Lectura paginä de paginä, iar nu “pe särite”, pagini  de un “omenesc” pretutindeni sfâsietor !   „Ce bine ar fi sä mä aflu printre oameni,sä stäm de vorbä si sä mi se arate cäldurä sufleteascä si drägäläsenie“, iatä ce-si dorea  (cât de putin,Doamne! ) tânärul de douäzeci de ani  rätäcit undeva departe de sfintele pämânturi ale strämosilor säi,înregimentat  fiind în „legiunea sträinä“ spre a patrula prin nordul Africii, în timp ce fiarele „rasei superioare“   (si nu doar ele....) sfârtecau Europa, visând la „ solutia finalä“ !   Voi mai spune doar  -spre a nu räpi cititorului bucuria lecturii-  cä eroul cärtii,dupä ce a traversat oarecum de la distantä infernul european al mäcelului mondial,si-a asumat amarnicul purgatoriu al (re)întemeierii statului Israel cu Ierusalimul nostrui celest ! A luptat pânä la capät,cred cä fericit ar fi fost si el pärtas la înfäptuirea visului de milenii al neamului säu rätäcitor prin hazard pe pämântul oamenilor ( si ...neoamenilor !).  Meritul (si talentul !) lui Matei Gal de a fi distilat un document uman in materie epicä este în afara de orice  îndoialä.
Lectura este cu adevärat tulburätoare,trebuie sä o repetäm ! TAINICA MÄRETIE A SPERANTEI  este si o carte plinä de poezie,un poem înältätor despre viatä si moarte,despre destinul unui popor orgolios,demn,iubitor de pace,împovärat de un noian de lucruri sfinte,cum se cade a fi toate popoarele,aici,acum oriunde în univers si în totdeauna.
Gal Matei
A remény rejtett szépségei / Megjelent Gáll Mátyás izgalmas dokumentumregénye
Cartea poate fi comandata la Duna Konyvkiado, Tel. 0036-1-264-4555.
E-mail :
kiado@dunakiado.hu . ÌBSN : 978.963.9684.645. Àra 1490 forint, tehát kb. 6 Euro, vagy 5 Dollár.
In revista literara "Látó" a aparut in iulie 2007 un fragment din originalul in limba maghiara, care ne introduce in aceasta carte tulburatoare. Textul este usor schimbat in versiunea Editurii Duna.
http://www.epa.oszk.hu/00300/00384/00051/752.html
Back to HOME page
Aparitia cartii lui Matei Gal "A Remény rejtett szépségeirol"  la televiziunea maghiara
Festivitatea prezentärii cärtii la Budapesta

Pe data de  31 octombrie 2008 intr-una din sälile „Palatului Artelor” din Budapesta a fost prezentat noul volum al scriitorului  Matei Gall, originar din România, stabilit de peste 35 de ani in Germania.  “TAINICA MARETIE A SPERANTEI”  a apärut  in limba maghiarä in cadrul editurii DUNA .
Festivitatea a fost organizatä atât de casa editorialä Duna cat si de Centrul de Presä Regös, cel care a pregätit  din punct de vedere tehnic publicarea volumului .
Au fost invitati un numär de personalitäti  din Ungaria care au participat la acest eveniment, ca de pildä Ministrul Justitiei, Prededintele Tribunalului Suprem Maghiar, Presedintele  Organizatiilor Evreiesti din Ungaria, Vicepresedintele Parlamentului, Seful Adjunct al Oficiului de Turism, ziaristi, scriitori maghiari si sträini.
N-au putut participa: Marele Rabin - din motiv de sänätate -, Ambasadoarea Israelului -din motive de termen-, dar au trimis  mesaje de succes.
Noul volum al autorului a fost prezenat de cätre Directorul Editurei Duna, apoi de profesorul  Dr. Tarján,  critic literar cat si de Dr. Váczy, redactor principal al centrului de presä Regös, care au relevat diferitele aspecte al acestei lucräri literare cu caracter documentar. Seful Centrului de presä, Stefan Regös  s-a referit la trecutul autorului.
Matei Gall a räspuns la intrebärile privind stilul säu de muncä  si s-a referit apoi la planurile sale de viitor. In continuare autorul a semnat si dedicat volumul säu unui mare numär de interesati de  lucrarea sa.
La reuniune au luat parte si un numär de  posturi de televiziune maghiare ca de pildä ”Duna 1” care in  seara acelei zile a emis o  amplä informatie despre acest eveniment. Pe data de 3 Noiembrie postul  de TV Duna 1 a emis  in cadrul unui program cultural o largä prezentare al volumului si un interviu luat autorului. Centrul de presä Regös a publicat in ziua urmätoare in cadrul cotidianului säu online “Mix online” o scurtä prezentare video.
In zilele urmätoare unele  ziare si illustrate au publicat scurte articole despre aparitia acestui volum, care e si o sintezä a istoriei deosebit de dificile a evreimii din deceniul 1938-1948. 
Gáll Mátyas; “A Remény rejtett Szépségeiröl” kötet bemutatása Budapesten.

A bemutatást oktober 31-én rendezte a Duna Könyvkiado és a Regös Media Csopor- mely a könyv technikai elömunkálatokat végezte-  az uj budapesti “Müvészetek Palotajának” egyik termében.
A szervezök számos személyiségeket hivtak meg ez alkalommal. Részt vettek igy a Magyar Igazságügyi Miniszter, a MagyarLegfelsöbb Biroság elnöke, a Magyar Parlament Alelnöke, a Magyarországi Zsido  Hitköségek  elnöke, az Allami Turistikai Hivatal vezetöje.   
A budapesti Förabbi   gyenge állapota miat és az Izaeli Követ terminus okokbol  cask jókivánsáikal és helyetesitöikkel voltak jelen.
Gáll Mátyás uj kötetét elöbb a Duna Könyvkiado igazgatója majd Dr. Tarján egyetemi tanár és irodalmi kritikus ,majd  Dr. Váczy András  a Regös Csoport szerkesztöje ismertették és analizálták, kihangsulyozták  ennek a dokumentácios-életregégy aktualitását. Utánuk a szerzö beszélt munkájárol és további terveiröl. Befejezésül Gáll M. a rendelkezésére bocsájtott könyveket szignálta és dedikálta  az érdeklödö vendégeknek.
Az ünneplésen részt vett több TV vállalat igy a DUNA 1 mely még az esti hiradásban  közölte a  világgal  a kötete megjelenését. Ugyancsak a DUNA 1 november 3-án egy kultur program keretében részletesebben informálta halgatoit a kötetröl és a szerzöröl. Pár napra rá a  Regös Media Csoport általö kiadott  “Mix-online naopilapban” egy video keretében ismertette böveben  olvasoit Gáll Mátyás kötetéröl.
Ez eseményt követö napokban egyes napilapok és magazinok rövid  ismertetökben ismerttették a kötet aktualitását mely dokumemtácios élet-regénye a zsido nép legtragikusabb 1938-1948 évtized szintézisét vázolja. 
Asteptand dedicatia autorului

Asteptand dedicatia autorului

Portret

Portret

De la stânga,  Stefan REGÖS seful grupului de presä cu rudele mele sosite la Budapesta cu aceasta ocazie; primul în rând e fiul nostru Dr. Georg Gal,urmat de Ivan Rosenberg ,fizician la un spital din Londra,urmatä de Tamara Landau psiholoagä din Paris si Nahama Titan  din Rishon-Israel.

De la stânga, Stefan REGÖS seful grupului de presä cu rudele mele sosite la Budapesta cu aceasta ocazie; primul în rând e fiul nostru Dr. Georg Gal,urmat de Ivan Rosenberg ,fizician la un spital din Londra,urmatä de Tamara Landau psiholoagä din Paris si Nahama Titan din Rishon-Israel.

Vrabiile, noua aparitie de Matei Gal

Iatä pe scurt cele  întâmplate: noi am plecat la Bucuresti la data de 12 mai  ca invitati ai Editurii “Paideia” care a publicat noul meu volum  de “ Povestiri” drept “Vräbiile”. Aceasta lansare a avut loc la 14 mai  in aula  Facultätii de Filozofie din Bucuresti, sedintä condusä de decanul facultätii si la care au vorbit despre acest nou volum dar si despre volumele mele  publicate anterior  un numär de intelectuali deosebiti ca prof. dr. Vasile Morar, profesor de eticä al acestei facultäti si colaborator al publicatiei stiintifice “Studia Hebraica”, apoi Stelian Tänase, scriitor, autor al unor filme documentare ca de pildä despre soarta vasului “Struma” si care  e in curs de realizare a unui documentar despre deportärile in Transnistria in care voi  avea si  eu un anumit rol, apoi esteticianul Ion Ianosi, membru al Academei Române, Veronica Bârlädeanu, traducätoare si altii. 
            Pe data de 20 mai,  Veronica Bârlädeanu , traducätoarea volumului meu anterior  “Tainica märetie a Sperantei” din limba maghiarä in limba românä a organizat in cadrul Biblotecii Federatiei Comunitätilor Evreiesti o altä lansare-prezentare condusä de fosta Ambasadoare a României  în Israel si la care au participat un mare numär de spectatori printre care si seful editurii Hasefer, scriitorul Iures , cercetatori ai istoriei evreiesti din România ca Lya Benjamin, conducätori ai Federatiei Comunitätilor, critici literari ca Eva Galambos dela publicatia “Realitatea Evreiascä” si multi altii.            .

In timpul sederii noastre pânä la data de 23 mai am dat interviuri unor  ziare importante  ca de pildä “Jurnalul National”, interviu publicat pe data de 29 mai, iar in 21 mai statia de TV Speranta mi-a difuzat un interviu direct de o orä.
Matei Gal - Mesaj email din 5 iunie 2009
http://www.librariaeminescu.ro/isbn/973-596-508-2/Matei-Gall__Vrabiile
mg.vrabiile