Matei Gall @ 90
Näscut  la 8 Ianuarie 1920  la Deva, Matei Gall atinge o vârstä înaintatä in plinä  activitate scriitoriceascä.

Dupä  clasele elementare si primele clase de liceu devine  elev al Liceului Comercial Israelit din Timisoara. In cadrul  liceului a întâlnit personalitäti ca profesorii    Déznai  Viktor sau Anavi Ádám, ca si alti intelectuali locali.     
Se intoarce la Deva  dupä terminarea liceului in anul  1938, anul când a venit la putere primul  guvern  de extremä dreapta, Goga-Cuza, care  deschide cu prima lege antisemitä  epoca de persecutare si nimicirea partialä a evreilor din România. M. Gall e “practicant”, de fapt muncitor tesätor intr-una din  marile combinate textile din Lugoj unde   in atmosfera de pregätire a celui de al doilea räzboi mondial , a crizei economice si a antisemitismului in crestere se aliazä  miscäriior de stânga si încearcä sä organizeze o grevä, nereusitä, care are drept urmare concedierea lui din uzinä.

La sfârsitul anului 1940 e arestat la Deva si  ulterior condamnat de Tribunalul Militar din Timisoara la 4 ani  detentiune pentru activitate politicä interzisä. In acest fel ajunge în  închisoarea centralä pentru detinuti politici  la Caransebes, unde întâlneste pe viitorii conduätori  ai României din perioada zis socialistä.
In septembrie 1942, dupä prima perioada cea mai cruntä a Holocaustului din România  se porneste a doau fazä de lichidare totalä a evreilor incä în viatä din toate provinciile tärii;  Matei Gall face parte din primul transport de cca 1000 de evrei care urmeazä sä deschidä deportarea celor  cca 350.000 de evrei spre lagärele de gazare aflate pe teritoriul  Poloniei.
Ajunge in lagärul Vapniarca , considerat ca unul dintre  lagärele mortii din Transnistria, în momentul in care guvernul român si-a schimbat  atitudinea in privinta nimicirii tuturor evreilor; in acest fel acest prim transport nu e trimis mai departe spre Belzec, dar nici alte  transporturi  din România nu vor mai avea loc. In anul petrecut aici Gall a adunat o foarte bogatä experientä a modului de supravietuire a unui întreg colectiv datoritä solidaritätii celor internati.

In noiembrie 1943   când trupele sovietice s-au apropian de Vapniarca lagärul e  dizolvat si internatii  repartizati in diferite alte lagäre, închisori sau ghetouri din Transnistria. In acest fel ajunge Matei Gall în inchisoarea din localitatea Râbnita de pe malul Nistrului tot în Transnistria..
Când trupele  sovietice s-au apropiat si de acest punct, in noaptea de 19-20  martie 1944  are loc un masacru la închisoarea Râbnita pe care Matei îl supravietueste împreunä cu alti doi tovaräsi ai säi.. Apoi cu ajutorul unor ofiteri, subofiteri si soldati români reuseste sä se întoarcä in tarä  si sä  träiascä in ilegalitate in diferite oras,e dar in special la Bucuresti. Prin intermediul organizatiilor evreiesti e trecut sub nume schimbat ca pasager pe lista cälätorilor de pe vasul “Mercufe” care a fost   scufundat in Marea Neagrä. Gall scapä cäci intuind un nou pericol nu s-a imbarcat.
Pânä la 23 August duce  o viatä plinä de zbucium, de cruntä urmärire , de pericole pe care le-a crezut trecute.

Dupä  23 August se reîntoarce la familia sa  din Deva care dupä „nationalizarea“ magazinului  e în cäutarea unei  noi existente  si in acest fel se stabilesc la Cluj, unde Matei incepe sä lucreze in cadrul presei locale.
In 1949 e  numit functionar la Ministerul de Externe, unde isi incepe activitatea  exact in ziua in care a condus pärintii säi la Constanta   de unde  au  emigrat spre Israel ca sä fie împreunä cu cele douä surori si familiile lor  plecate incä din anii ’30   spre Palestina ca si cu  sora   care träia in Italia. O a patra sorä a lui Matei, cäsätoritä cu un cetätean maghiar la Budapesta a fost deportatä si ucisä in ultimele säptämâni ale räzboiului la granita Austriei.

Incä in anii  muncii sale la Ministerul de Exrterne si-a început Matei activitatea sa scriitoriceascä, încercând în primul säu volum sä redea  caracterul  ucigas al  fascismului.Titlul  acestei primei cärti este redarea realitätii träite de el: “Masacrul”. Volumul a apärut la  Editura de Stat din Bucuresti -ESPLA-în  care  aläturi de experienta de viatä cumulatä  la  Vapniarca,  redä sub o formä de roman  îngrozitoarea noapte a masacrului si  felul in care, ca printr-o minune, s-a  salvat.  Cartea a apärut si   in traducere maghiarä, germanä si ucraineanä.
Scurtä vreme dupä aparitia acelui prim volum s-a pornit impotriva lui  o anchetä, acuzat fiind cä supravietuirea masacrului s-ar  datora  relatiilor pe care le-ar fi avut cu comandantul SS al  echipei de  ucigasi kalmâni care a comis masacrul.
 
In lucrärile sale ulterioare  Matei Gall subliniazä cä considerä aceasta anchetä drept o a doua  încercare de executie de cätre proprii säi tovaräsi cu care a stat împreunä la inchisoare si lagär.
Consecinta anchetei este mutarea sa din Minister. Devine colaborator al Agentiei de Presä  Agerpres unde lucreazä pânä in 1964  când a depus cererea de emigrare. 
Emigrarea are  loc abia in 1969,  când  a împlinit aproape vârsta de 50 de ani. Ramâne în Israel pânä dupä moartea pärintilor säi dupä care, la sfârsitul lui 1973, se stabileste in Germania .
Pânä la evenimentele din 1989-1990  a scris doar ocazional, doar la Budapesta în cadrul Insitutului Soros a realizat un imens inteviu care  a fost publicat partial in publicatia “Mozgo Világ”  - Lumea in Miscare-  in anul 1989.
Doar  dupä aceasta datä s-a apucat iaräsi sä scrie si prima si importanta  sa lucrare  e volumul “Eclipsa”, publicatä la Bucuresti in 1997. Volumul reia, de data aceasta  in conditiile absolutei libertäti de exprimar,e analiza anilor tineretii sale ca de pildä aderarea sa  la miscarea ilegalä, apoi redä în amänunte cele träite atât la Caransebes, Vapniarca si Râbnita pânä la anchetarea sa de presupus “colaborator” al SS-lui. Partea a doua e o analizä profundä a greselilor comise sub dictatura socialistä. Publicat  la editura “DU Style” din Bucuresti, volumul a apärut si in limba maghiarä, apoi in Germania sub titulul de “Finsternis” si fragmentar in  renumita revistä francezä a lui Sartre “Les Temps Modernes”.

Urmätorul säu volum e dedicat  renasterii Israelului.prin intermediul prietenului säu de tinerete care a emigrat incä din 1939 si care a  parcurs un drum  pur si simplu istoric; ajuns in Palestina in momentul inceperii celui de al doilea räzboi mondial, Fred, figura centralä a volumulu, vrea sä lupte impotriva nazismului, ajuge ilegal in Franta unde  e arestat pentru trecerea ilegalä a frontierei si incarcerat la Montpellier. Eliberat cu conditia  voluntariatului in Legiunea Sträinä,  porneste spre front, dar nu ajunge sä lupte cäci Franta a capitulat. Ajunge  in cazärmile  Legiunii Sträine din Algeria unde timp de trei ani  urmäreste räzboiul condus  de puterile Axei fasciste împotriva aliatilor si Palestinei. Reintors în  Tara Sfântä devine soldat al Brigäzii Evreiesti, luptä pe fromtul italian, participä la înfrângerea fortelor germane. Dupä  sfârsitul marelui räzboi ca soldat cu numärul 6064 al Zahalului cade eroic la data 10 iulie 1948 în Räzboiul de Independentä a Israelului pe frontul din Galileia.
Cartea , un roman bazat pe documente istorice ca si  “Jurnalul” läsat de Fred a apärut exact in  cea de a 60 aniversare a renasterii Israelului, în limba  românä   la editura  Hasefer din Bucuresti si  editura Duna din Budapesta in maghiarä.
In  2009  Matei Gall a publicat unele dintre “povestirile” si eseurile sale scrise pe vremuri pentru sertar într-un volum  întitulat “Vräbiile”   care cuprinde între altelele si câteva portrete si întâmpläri ale holocaustului din tarä, la editura “Paideia”din Bucuresti.
Spre sfârsitul anului trecut i-a apärut   un volum de  interviu la o editurä din  Bistrita  in care analizezaä in amänunte conditiile  de pregätire a planului de lichidare a evreimii din tarä,  face unele aprecieri istorice privind rädäcinile antisemitismului din România, redând si  unele date incä nepublicate despre masacrul de la Râbnita.

În prezent lucreazä la  un nou si mare  studiu in care  va analiza fenomenele acute ale omenirii,  dar in special felul in care religiile monoteiste principale care isi au  rädäcinile in iudaism au devenit in mod inexplicabil, din punct de vedere logic,  dusmani ai evreilor. Paralel  analizeazä nenumäratele încercäri, unele reusite, altele  curmate din rädäcini,  de revenirea la iudaism sau de iudaizare a unor popoare . In acest fel va analiza de pildä trecerea la iudaism a kazarilor din secolul al 8-lea ca si nasterea “sabatienilor”, a sectei iudaizante  näscutä  in cadrul aristocratiei maghiare din Ardeal  din secolele 16 si 17 si care apoi în
conditiile  liberalismului de la sfârsitul secolului 19 din Ungaria s-au incadat total in cadrul religiei iudaice. In 1944  unii dintre sabatieni au fost  deportati la Auschwitz iar câtiva  supravietuitori au emigrat in Israel. O aventurä istoricä unicä pe plan mondial..
      Matei Gall                                      Implineste  90 de ani
back to HOME page